L’enfer (Claude Chabrol, 1995)
O poveste plină de mister, pasiune şi mai ales de nebunie, cu un ”sans fin” afişat la sfârşit.
Nightmare Alley (Guillermo del Toro, 2021)
Un film care te va purta într-un cadru noir, cu tentă de basm (în stilul caracteristic regizorului) şi te va face să te gândești la limita firavă dintre lumi.
Pieta (Kim Ki-duk, 2012)
Amestec inedit de violenţă, răzbunare, mercantilism şi cruzime, filmul sud-coreean are şi valenţe psihologice şi se constituie într-o adevărată lecţie de viaţă.
The Experiment (Paul T. Scheuring, 2010)
Un film crud, violent, despre natura animalică a firii umane şi despre ce mai putem face pentru a ne salva ca specie, excelent regizat şi interpretat magistral de actori.
Kynodontas (Yorgos Lanthimos, 2009)
Un film al absurdului, al dezumanizării, al alienării. Un film-şoc, dar care îşi păstrează originalitatea şi care ridică nenumărate semne de întrebare.
Le Cercle Rouge (Jean-Pierre Melville, 1970)
Oamenii predestinați să se întâlnească, se vor întâlni până la urmă, indiferent de circumstanțe.
Les misérables (Ladj Ly, 2019)
Realist, dur, dar fără a depăşi o anumită limită, amuzant la început, dar fără să alunece în comedie, ridicând probleme de conştiinţă, însă fără să fie moralizator în exces, ”Les misérables” este unul dintre filmele de văzut ale ultimilor ani.
Lost Highway (David Lynch, 1997)
Atmosfera halucinantă, muzica de calitate, scenariul bizar, originalitatea fac din Lost Highway o peliculă ce trebuie neapărat văzută, mai ales de fanii lui David Lynch şi ai muzicii rock.
Escape Room (Adam Robitel, 2019)
Într-un astfel de joc, există mereu un Game Master care vede tot, aude tot și poate face cam orice cu viețile concurenților.
Dead Ringers (David Cronenberg, 1988)
Despre capacitatea de a transforma pasiunea pentru nebulosul psihic în producții cinematografice exploratoare, reflective.
The Ghost Writer (Roman Polanski, 2010)
Un film ce ne introduce într-o poveste cu crime şi spionaj, ţesută migălos, ca o pânză de păianjen.
Black Swan (Darren Aronofsky, 2010)
Dualitatea omului şi sacrificiul artistic printr-o poveste având ca fundal o reprezentaţie de balet. O parabolă despre bine şi rău, perfecţiune în artă şi interferarea realului cu imaginarul.
Sleuth (Joseph L. Mankiewicz, 1972)
O evadare din monotonul realului, o escapadă în detașarea ludicului, o bruscă confruntare finală cu consecința pragmaticului, Sleuth își merită renumele și notorietatea.
El niño pez (Lucía Puenzo, 2009)
Un film despre o dramă aşa cum se poate petrece în America de Sud, cu pasiune, dans, instinct carnal, crimă. Toate redate convingător.
Europa (Lars von Trier, 1991)
Lars von Trier îşi judecă aspru toate personajele într-un film în care nimeni nu îşi poate schimba destinul.