The Machinist (Brad Anderson, 2004)

Un film de mister bizar și criptic, în care tensiunea crește pe măsură ce acțiunea înaintează către final.

recenzie de film The Machinist, Brad Anderson

Cu un scenariu de Scott Kosar și în regia lui Brad Anderson, The Machinist este unul dintre cele mai bizare și mai criptice filme de mister, aruncând spectatorul într-un hățiș de enigme și întrebări rămase fără răspuns, ce își vor găsi totuși o cheie la final.

Un bărbat, Trevor Reznik, înfășoară un cadavru într-un covor. Apoi cară, cu vizibilă dificultate, corpul astfel învăluit până la un mal, și îl rostogolește în apă. După care va încerca să înlăture urmele ce l-ar putea incrimina. Memorabilă scena în care, după ce se spală pe mâini, Trevor se privește în oglindă (arăta groaznic), parcă întrebându-se: Ce am făcut? Sunt un ucigaș adevărat?
Apoi, fără a ni se da vreo explicație asupra incidentului, suntem introduși în viața particulară a acestuia.
Trevor (Christian Bale, care face un rol de calibru) era angajat într-o fabrică, unde făcea oarecum notă discordantă cu restul lucrătorilor. Prezență fantomatică, ”mai slab de atât dacă ar fi fost nici n-ar fi existat”, după cum îi spune o fată, Stevie (Jennifer Jason Leigh) cu care are o relație bazată inițial doar pe pe sex, locuiește singur, are o privire pierdută și citește Dostoievski.
Dar cine este, cu adevărat, acest om? Și care este secretul său? se va întreba spectatorul curios să dezlege șarada.
Plângându-se de insomnie și având vedenii, pare de mirare cum de reușește să-și ducă îndatoririle la bun sfârșit. Și, în urma unei astfel de viziuni pe care o are într-o stare între vis și realitate, devine neatent și declanșează, involuntar, un accident de muncă, ceea ce îi va îngreuna situația și mai mult.
Încet-încet, începe să aibă impresia că e victima unui complot, că totul se învârte în jurul lui… dar, în același timp, un personaj cu care are de-a face, Ivan, pare că nici nu există în realitate. Care să fie explicația?
Deși dialogurile sunt relativ clișeice, ansamblul este unul care ”te prinde”, iar aura de mister care învăluie personajul principal vei dori să o decriptezi cu siguranță.

Filmul lui Brad Anderson este unul de subtilitate în ce privește dedublarea eroului (mai degrabă, a anti-eroului), și nu unul sofisticat ca dialoguri sau punere în scenă. Dar pe măsură ce se apropie de final, tensiunea va crește și va lăsa impresia unei realizări mai valoroase decât poate părea în prima parte.

Aş recomanda ca orice creator (sau amator) de thriller psihologic să vadă acest film, cu un scenariu plin de suspans şi o dozare foarte atentă a raportului dintre mister şi (de)criptare, dintre romantic şi macabru, într-o peliculă ce aminteşte oarecum de Spider (2002) şi de mult mai celebrul (produs ulterior) Shutter Island. Filmul îţi dă pe deplin ceea ce aştepţi, dar numai dacă eşti amator de pelicule excentrice, complicate, cu o ţesătură psihologică pe care nu o descifrează nici măcar eroul (decât la sfârşit). Interpretarea lui Christian Bale este impecabilă, iar finalul (nu îl dezvălui, dar este unul deosebit, neașteptat) vă va surprinde, cu siguranţă.
O peliculă neobişnuită, care propune un story aparte, desfăşurat pe un fundal întunecat – al labirintului minţii unui om care nu-şi mai aparţine.
Coloana sonoră, perfect adecvată, este semnată de Roque Baños.

Regie: Brad Anderson

Scenariu: Scott Kosar

Actori: Christian Bale, Jennifer Jason Leigh, Aitana Sánchez-Gijón

autor
"Mă preocupă foarte mult faptul că filmul a devenit o industrie, tot mai mult alimentată cu efecte speciale şi violenţă, în detrimentul actului artistic…
Citește →
RECENTE
Etichete