Mi-ar plăcea ca pasiunea mea de a scrie și de a citi despre film să fie împărtășită de cât mai mulți dintre iubitorii de cinema. În acest fel, publicul larg ar putea să reconsidere cinematografia ca fiind o artă, în loc să o prețuiască ca pe o simplă industrie.
Am ajuns la concluzia că în spatele cadrului, în concordanță cu fiecare mișcare a camerei, se află o amprentă unică a arhitectului din culise, un labirint de mesaje subversive a cărui ieșire necesită descoperire, pentru a putea fi savurat din plin.
Aş simţi o reală împlinire dacă voi reuşi să vă fac să vă opriţi în acest loc pentru a descoperi filme pe care poate le-aţi ocolit, pentru a afla puncte de vedere la care poate nu v-aţi gândit, sau pentru a începe o călătorie minunată într-o lume în care toţi avem nevoie să evadăm.
După fiecare vizionare, mă întorc mai bogată cu o experiență. Și pentru că vreau să păstrez esențialul, scriu despre ceea ce am văzut. Sunt îndrăgostită de metafore și filmul oferă destul material pentru filosoful din mine.
Mă atrag orice manifestare culturală, orice demers artistic care contribuie, prin esenţa lor, la o direcţionare către anumite sfere de interes în acest sens, în vremuri marcate tot mai mult de tehnologizare, politizare sau afaceri.
Pentru mine, filmul este și refugiu și spațiu de evadare, dar și intermediar al unor realități care îmi sunt inaccesibile, precum poveștile din romane. Astfel, filmul ajută la îmbogățirea vieții interioare.
Văd viața de zi cu zi ca o peliculă al cărei regizor sunt eu, dar al cărei deznodământ nu îl cunosc.
Îmi place filmul în felul acela firesc, fără patimă, dar cu o dragoste nemărturisită și necalculată. Scriu despre filme pentru că așa păstrez mai bine și mai mult lângă mine povestea.
Sunt pasionată de filme de când mă știu. Pentru arta actoricească am un cult – cuvânt pompos, ales pentru a ascunde, de fapt, obsesia.
Blog de FilmBlog de Film
