Jagten (Thomas Vinterberg, 2012)
Un film de colecţie. Un film-şoc. Un film care ridică probleme de religie şi moralitate umană. Thomas Vinterberg confirmă valoarea de excepţie a şcolii cinematografice nordice.
Un film de colecţie. Un film-şoc. Un film care ridică probleme de religie şi moralitate umană. Thomas Vinterberg confirmă valoarea de excepţie a şcolii cinematografice nordice.
Un film alcătuit din flashback-uri, în care personajele interacţionează la nivel superficial, totul – axat pe liniştea falsă dată de conformitate.
Un film despre o situaţie extremă, despre încercările vieţii, rafinat artistic, dar cu un mesaj discutabil.
O excelentă dramă despre însingurare şi inadaptare socială, văzută prin prisma a trei destine care nu se întrepătrund, dar au un numitor comun.
Un film aproape ca o piesă de teatru, cu doar câteva personaje, dar cu enorm de multe complicaţii, în primul rând psihologice.
Cu o contribuție substanțială a excelenților actori, filmul regizorului iranian este o dramă delicată, perfect capabilă să stârnească reacții intense.
O dramă a înstrăinării, suferinţei şi geloziei, pe un fundal minimalist, dar care trimite la sensuri mult mai complexe.
Într-un film centrat pe femei fără a fi feminist, regizorul pătrunde în universul feminin, atingând tangențial și parcă neintenționat chestiuni delicate din problematica actuală de gen.
O istorie a debutului în viața adultă, spusă de Hong Sang-soo pe un ton relaxat, uneori umoristic, dar nu ușuratic, fără patetism, dar și fără detașarea rece a unui cronicar neutru.
Un film cu o simbolistică bogată, bazat în exclusivitate pe versurile poetului georgian Vazha-Pshavela.
O dramă doar la început minimalistă, care se transformă, pe parcurs, într-un film tulburător despre viaţă, moarte şi suferinţă, posibilă alegorie despre Paradisul pierdut.
Un film ce ridică multe întrebări și lasă loc unor lecții de viață complexe, beneficiind de o coloană sonoră magnifică.
Un documentar şocant, dar nu unul care să îşi propună să epateze cu orice preţ, care prezintă păreri şi argumente dintre cele mai diverse pe tema folosirii forţei de către autorităţi în reprimarea manifestaţiilor.
O dramă psihologică cu tentă western, cu intepretări actoriceşti la superlativ şi o atmosferă country dublată de o coloană sonoră care vor fascina.
Un film care poate trezi nostalgia, despre alegerile şi descoperirea de sine ale unei adolescente, cu un final care lasă drumul deschis.
Un film care refuză clişeele, în care decorul minimalist şi fundalul muzical adecvat dezvăluie o peliculă filosofică-fotografică.