No Way Out (Joseph L. Mankiewicz, 1950)

O poveste despre oameni a căror moralitate și compasiune depășește spiritul vindicativ, rasismul și ura personală.

recenzie de film No Way Out, Joseph L. Mankiewicz

La sfârșitul anului 1949, Darryl F. Zanuck, producătorul care a creat gigantul Twentieth Century Fox, i-a oferit unui tânăr actor afro-american un rol principal în producția No Way Out. Acest film avea să devină rampa de lansare a carierei lui Sidney Poitier, unul dintre cei mai importanți actori americani, un deschizător de drumuri și protagonist al unor filme emblematice pentru cinematografia americană.
Laureat cu Oscar pentru rolul principal din Lilies of the Field (1963), Poitier a devenit primul actor afro-american care a câștigat Oscarul pentru această categorie. Abia după 38 de ani, un al doilea actor afro-american a câștigat Oscarul la aceeași categorie: Denzel Washington, pentru rolul din Training Day (2001). Cei doi actori s-au aflat împreună la ceremonia de decernare a premiilor pentru că Poitier a primit un Oscar onorific în aceeași seară. Această împrejurare l-a făcut pe Denzel Washington să aibă un discurs memorabil de acceptare a premiului, referindu-se la idolul său Poitier: ”I’ll always be chasing you, Sidney. I’ll always be following in your footsteps”.

No Way Out este scris și regizat de Joseph L. Mankiewicz, creatorul unor filme de legendă ca The Philadelphia Story (1940), All About Eve (1950) sau The Barefoot Contessa (1954).

No Way Out spune povestea doctorului Brooks (Sidney Poitier), un tânăr afro-american ambițios, care duce o luptă aprigă împotriva prejudecăților unui criminal scelerat și rasist, Ray Biddle (Richard Widmark) care este convins că medicul l-a ucis intenționat pe fratele său, George, în timpul unei proceduri medicale. Dr. Brooks încearcă să obțină dreptul de a autopsia cadavrul pacientului său pentru a demonstra cauza reală a morții acestuia și lipsa culpei sale medicale, însă Biddle se opune. Cu ajutorul șefului și mentorului său, Dr. Dan Wharton (Stephen McNally), Dr. Brooks apelează la fosta soție a lui George, Edie Johnson (Linda Darnell) în încercarea de a-și face dreptate, doar că lucrurile vor lua o altă întorsătură.

Distribuția este excelentă, cu Poitier și Widmark în rolurile centrale, dominând întreaga acțiune tensionantă, fiind susținuti de Dick Paxton (în rolul fratelui surdo-mut al lui Biddle, extrem de eficient în ciuda lipsei replicilor) și de surprinzătoarea Linda Darnell. În această formulă, distribuția oferă o interpretare intensă și emoțională a personajelor extrem de implicate, de o parte și de cealaltă, în tensiunile și violențele rasiale din America mijlocului de secol XX.
Titlul este inspirat ales și lasă spectatorul să își închipuie pe oricare dintre protagoniști ca fiind cel prins în cursa fără scăpare: tânărul doctor care caută o cale de ieșire pentru a-și salva cariera, criminalul rasist care nu poate evada din delirul său paranoic de ură rasială sau Edie, fosta soție care este prizoniera manipulărilor lui Biddle și a modului de viață impus de acesta.

No Way Out poate fi considerat un film aspru, cu o abordare destul de brutală la nivelul personal al urii de rasă, cu atât mai mult cu cât adevărul dezavuat de această peliculă se menține valid, din nefericire, chiar și aproape 70 de ani mai târziu.

No Way Out este o demonstrație a caracterului uman și o poveste despre oameni a căror moralitate și compasiune depășește spiritul vindicativ, rasismul și ura personală. În acest fel, filmul rămâne unul esențial, care trebuie văzut.

Regie: Joseph L. Mankiewicz

Scenariu: Joseph L. Mankiewicz, Lesser Samuels

Actori: Sidney Poitier, Richard Widmark, Linda Darnell