Mix de fantastic, ezoteric și film romantic, cu trimiteri biblice și către sensurile ultime ale existenței, The Fountain este o creație de top a lui Darren Aronofsky.
Categoric, filmul The Fountain, regizat de neconvenționalul și mereu surprinzătorul Darren Aronofsky, este un film-parabolă, de la început și până la sfârșit. O metaforă (cinematografică, desigur) despre evoluția umană.
Nu știm sigur cine suntem și încotro ne îndreptăm, dar un lucru este cert: suntem în egală măsură martorii și actorii unui proces evolutiv complex, în care există mai multe niveluri.
Aronofsky își permite să improvizeze liber, prezentând diferite secvențe care se interferează. Scenariul este ușor criptic și necesită un plus de atenție pentru a reconstitui întregul până la final, ceea ce poate deruta spectatorul, dar odată completat puzzle-ul credem că efectul de ansamblu va fi unul benefic.
Citatul biblic care deschide filmul face referire la alungarea lui Adam și a Evei din Rai și la Copacul vieții. Despre încercarea de a recuceri, treptat, Paradisul pierdut va fi vorba și mai departe. De la confruntarea unui conducător de oști cu un trib sălbatic până la un om al viitorului față în față cu cosmosul, trecând și prin aventura plasată în Spania în vremea Inchiziției, încercările ar putea fi similare: depinde de noi să le trecem.
Sigur, se poate vorbi și despre metempsihoză, Aronofsky lasă o poartă larg deschisă în sensul acesta, ba chiar o afirmă, prin vocea personajului Izzy (Rachel Weisz), care face referire la vechile credințe mayașe (care apar și în episodul din Spania, rod al scrierilor aceleiași Izzy). Ideea este că nu putem înfrunta nici boala și nici moartea cât timp nu am încheiat un ciclu, câtă vreme nu am recucerit ceea ce au pierdut strămoșii noștri.
Filmată impecabil, cu decoruri impresionante și o coloană sonoră extrem de adecvată, The Fountain este, probabil, creația care se constituie în apogeul carierei regizorale a lui Darren Aronofsky, care semnează și scenariul, alături de Ari Handel.
Impresionant vizual, filmul este una dintre cele mai mistice și mai impregnate de ezoterism creații cinematografice pe care le-am vizionat, având însă meritul de a rămâne pe tărâmul artei și a nu aluneca într-o extremă religioasă greșit interpretată. Realizatorii dovedesc că au înțeles esența mesajului biblic și, chiar dacă moartea nu poate fi învinsă (sau ”vindecată”, cum spune chirurugul Tom, interpretat de Hugh Jackman), există un capăt al drumului. O promisiune către altceva, către o integrare cosmică (fapt relevat pe deplin în final).
Aronofsky este un regizor extrem de original și de versatil, acoperind o arie largă de tematici: în Black Swan este vorba despre bine și rău într-o alegorie din lumea baletului, cu interferări ale realului cu imaginarul, în Requiem for a dream despre flagelul morții albe, drogul, în Pi (peliculă asemănătoare întrucâtva ca temă a evoluției, dar tratată în mod diferit) despre cunoașterea prin știință și cea intuitivă, iar The Wrestler este o dramă din lumea sportului. Spre deosebire de unii cineaști care doar încearcă diverse ”formule” fără un rezultat convingător, regizorului american chiar îi ies filme bune.
Cei doi actori din rolurile principale se achită excelent de sarcină, având prestații pe măsura calibrului filmului.
Regie: Darren Aronofsky
Scenariu: Darren Aronofsky, Ari Handel
Actori: Hugh Jackman, Rachel Weisz, Sean Patrick Thomas
Unde poate fi vizionat The Fountain:
