• Ovidiu Pop

Vikings (2013–2020)

Un serial istoric care reușește să scrie o cronică fără egal unei epoci zbuciumate și celor care au dominat-o.


recenzie serial TV Vikings

După lansarea ultimelor 10 episoade din sezonul 6 pe Amazon Prime Video, Vikings a ajuns la final. Este momentul în care ne putem forma o privire obiectivă de ansamblu asupra unui serial de televiziune care a captivat milioane de telespectatori de-a lungul ultimilor 8 ani.

Produs și scris de Michael Hirst pentru History Channel, Vikings a comprimat în cele 6 sezoane ale sale mai bine de un secol de istorie a evului mediu scandinav, scenariul fiind inspirat din poveștile și poeziile nordice, dar și bazat pe cronici reale ale fascinantei epoci a vikingilor.


Ragnar Lothbrok (Travis Fimmel), personajul central, un fermier devenit rege, se plasează undeva la limita dintre legendă și istorie documentată. Actualmente privit mai degrabă ca figură mitologică decât personaj real, Ragnar este conturat de scenariu cu o acuratețe istorică limitată, dar cu fidelitate pentru legendele croite în jurul numelui și faptelor sale. Așa cum îl descriu erudiții istoriei scandinave, Ragnar este un amestec perfect dozat de (mai multe) personaje istorice și invenții sau exagerări folclorice.

Pornind de la primele episoade ale sezonului întâi, de la ascensiunea tânărului fermier la poziția de șef de clan, Ragnar devine gradual un rege iubit de poporul său, un dușman feroce, un strateg militar iscusit, un războinic fără pereche, un deschizător de drumuri vizionar și un om cu o aplecare fantastică către învățăturile religiei. Urmând firul istoriei, Ragnar își va afla sfârșitul la finalul sezonului 4, atunci când va fi ucis de regele Aelle, care oferă moartea de legendă: aruncat de viu într-o groapă cu șerpi veninoși.


Deși părea că dispariția personajului central care a dat greutate si echilibru întregului serial va periclita interesul telespectatorului, epicul a fost menținut la același nivel in sezoanele următoare prin exploatarea destinelor fiilor lui Ragnar. În egală măsură cu tatăl lor, Ivar (Alex Høgh Andersen), Ubbe (Jordan Patrick Smith), Björn (Alexander Ludwig) sau Hvitserk (Marco Ilsø), personaje atestate istoric și documentar, ajung, pe rând, regi și războinici faimoși.


Fiii lui Ragnar sunt diferiți, atât fizic cât și structural, au principii și ambiții diferite. De fapt, fiecare dintre cei patru dezvoltă prin personalitatea proprie o trăsătură definitorie a tatălui comun. Dacă Ivar a moștenit violența și ferocitatea lui Ragnar, Bjorn este cel care va deveni un rege iubit și respectat ca tatăl său. Ubbe seamănă fizic cel mai bine cu Ragnar, dar este singurul care continuă visul lui de a descoperi ținuturi noi pe care să le colonizeze în căutarea unei vieți mai bune pe pământuri mai generoase. În cele din urmă, Hvitserk va continua să trăiască latura întunecată a părintelui său, va deveni prada demonilor și a opiumului.

Pe lungul drum al vikingilor, de la ascensiunea lui Ragnar până la moartea fiilor lui, asistăm la o poveste din timpuri grele, din locuri întunecate, de la invazia Angliei până la cucerirea Franței ori la invazia rușilor kieveni, o istorie care ne conduce până la convertirea la creștinism a păgânilor războinici, la atingerea țărmului unei Americi necunoscute și la încheierea unei epoci.


Deși unii ar putea găsi anumite neconcordanțe istorice în scenariu, cum ar fi că Halfdan este aceeași persoană cu Hvitserk, fiu al lui Ragnar, și nu frate al re