• Ovidiu Pop

Roma (Alfonso Cuarón, 2018)

Un film care ne arată obiectiv viața însăși și ne învață că ea este neînduplecată, obtuză și grea.

recenzie film Roma Alfonso Cuaron

Despre Roma se poate scrie foarte mult. Pentru că este un film care merită analizat din toate perspectivele, prin prisma scenariului, a regiei, a imaginii, a rolurilor principale. Luat ca un tot unitar, Roma este un produs bine închegat, care introduce spectatorul într-o lume foarte atent individualizată și nuanțată și îl face să trăiască pentru o vreme alături de personajele poveștii.


Sunt atât de multe lucruri de spus despre Roma, încât aș începe chiar de la titlul filmului: Colonia Roma este numele cartierului din Mexico City în care trăiesc personajele filmului. Cartierul este real, numele este real, la fel ca mai toate cele prezentate în scenariu.

Roma se poate vedea datorită serviciul de streaming Netflix, cel care a cumpărat drepturile de distribuție, inclusiv în cinematografe. Nerespectând rețeta clasică de la Hollywood, pe deasupra fiind realizat în limba spaniolă, filmul a beneficiat în mod concret de o mai mare expunere la public prin alegerea făcută în sensul distribuirii de către Netflix.

După ce a câștigat Leul de Aur la Veneția și Globul de Aur pentru regie și film în limba străină, Roma deschide drumuri și în ceea ce privește Academia americană de film: este pentru prima când o peliculă distribuită exclusiv de un serviciu de streaming a primit nominalizări la categoria cel mai bun film și cea mai bună regie. De altfel, de anul acesta, Roma împarte cu Crouching Tiger, Hidden Dragon (2000) un record pentru cele mai multe nominalizări la Oscar pentru un film care nu folosește limba engleză: zece. Acest lucru ne arată că, în ciuda reticenței unora față de filmele distribuite de rețele de tipul Netflix, în ciuda boicotului lui Netflix din 2018 pentru Festivalul de film de la Cannes, realizatorii Romei au făcut un pariu câștigător. Concluzia ar fi că este nevoie de film, indiferent dacă acesta este produs în mod tradițional și privit de spectator în sălile de cinematograf sau dacă este produs pentru streaming și vizionat acasă, din fotoliu.


Scenariul și regia aparțin lui Alfonso Cuarón, regizor mexican premiat deja cu 2 statuete Oscar pentru Gravity (2013, regie și montaj) și nominalizat la premiul Academiei pentru excelentele sale filme Y tu mama tambien (2001) sau Children of Men (2006).

Roma deschide un drum nou pentru însuși creatorul Cuarón: de această dată, în premieră, regizorul a semnat imaginea filmului. Emmanuel Lubezki (câștigător de 3 Oscaruri, inclusiv pentru Gravity-ul lui Cuarón), a fost cel preferat să se ocupe de imaginea filmului, fiind prietenul și colaboratorul apropiat al regizorului, dar din păcate indisponibil pentru turnarea Romei. Cuarón a preluat această sarcină extrem de dificilă în mâinile sale. Și nu a făcut deloc rău.

Roma este cel mai personal film a lui Cuarón: un film despre Mexic, despre mexicani, despre orașul și cartierul său natal și despre o decadă, cea a anilor 70, destul de complicată. Cuarón demonstrează că nu și-a uitat rădăcinile și crează astfel un film neorealist aproape autobiografic.

Mizând toată realizarea filmului pe cartea realismului, Cuarón a pornit de la premisa unui scenariu inspirat din viața reală, din propria sa familie și copilărie. Filmul este dedicat personajului real Libo, cea care a fost bona în casa părintească a regizorului, iar scenariul este în mare parte extrem de fidel realității.