• Ovidiu Pop

Rocker (Marian Crisan, 2012)

Un film despre un tată depășit de propria condiție și de amploarea evenimentelor din jurul său, care se lasă prins într-un joc care nu e al lui, dar pe care vrea să-l joace.


Cel de-al doilea lungmetraj al lui Marian Crișan, Rocker este un film care a ratat tangențial șansa de a fi o producție valoroasă, deși are multe atribute care îl calificau pentru o cotație superioară. Motivația unei asemenea ratări este una singură: punctul de plecare, scenariul, deși ofertant din perspectiva temei abordate, este extrem de liniar și spune o poveste pe un ton simplist, fără să încerce măcar să ofere o lecție de viață și fără să pună un accent elaborat asupra profunzimii unui fenomen ori asupra dramei umane.

Victor (Dan Chiorean) este un tată singur, care duce o viață modestă și lipsită de mijoace financiare adecvate alături de fiul său, poreclit Dinte (Alin State). Pe lângă dragostea pe care o poartă copilului său, Victor împărtășește cu acesta o pasiune: muzica rock. Din păcate, Dinte este dependent de heroină, deși are pretenții artistice, fiind vocea unei trupe rock aflate la debut. Pentru a putea asigura fiului dozele de drog necesare zilnic, tatăl disperat face eforturi uriașe ajungând să încalce normele sociale și morale: Victor fură și este umilit, dar compensația acestuia este asigurată de ''fericirea'' fiului său care își găsește alinarea în urma injecției cotidiene. Suficient până aici să avem cu toții sprâncenele ridicate: orice efort în direcția alinării suferinței unui copil este de înțeles și de respectat. Sunt multe abordări parentale pentru surmontarea unei probleme grave precum dependența de droguri, dar Victor nu pare să își concentreze eforturile într-o direcție curativă pentru fiul său, nu inițiază niciun demers în acest sens, doar se conformează în mod surprinzător dorințelor acestuia și se erijează în dealerul de droguri personal al propriului copil.

Filmul staționează, secvențele devin repetitive (tentativele de a vinde schiurile furate, încercările trupei lui Dinte de a filma un videoclip). La senzația de banal contribuie cu preponderență o serie de situaţii de viaţă simpliste, aparent gratuite, fără o finalitate în economia filmului, fără o așezare în structura narativă ori, măcar, menite să aprofundeze umanitatea personajelor. De fapt, despre acestea din urmă primim doar informații vagi, fără să le putem analiza trecutul sau să le intuim trăirile actuale.

Spectatorul poate confunda la un moment dat starea de deprimare (indusă într-o mare măsură de lipsa de apetență pentru orice a lui Dinte) cu plictiseala, însă va ramâne amorf pâna la finalul filmului care nu oferă nicio surpriză narativă: bateristul intoxicat este un subiect neexplorat, doar atins și abandonat, deși ar fi putut să dezmorțească apatia peliculei și să ofere un punct de vedere veridic, frust asupra toxicomaniei și urmărilor ei devastatoare.

În timp ce filmul devine aproape non-narativ, camera de filmat nu compensează cu nimic. Ea surprinde imagini greoaie, ca un observator detașat, neimplicat, creând senzația de relatare de jurnal de știri cu imagini live dintr-un loc în care nu s-a întâmplat mare lucru.

În lipsa unei structuri narative consistente, în absența unui deznodământ surprinzător, aș fi avut pretenția ca filmul să înlocuiască linia epică cu o analiză atentă a unor emoții puternice, prezentate gradual sau în mod șocant, stări și sentimente inerente abordării unui subiect despre droguri. De fapt, Rocker nu este un film care sa abordeze o dimensiune socială sau umană asupra consumului de droguri, nu este un film despre adicție, el nu oferă o viziune de perspectiva asupra unor stări (secvențele în care tinerii consumă droguri și poartă un dialog subțirel fiind mai degrabă grotești, cu atât mai mult cu cât Victor participa activ la ''petrecere''). Rocker rămâne doar o poveste neverosimilă, pe alocuri inacceptabilă, despre un tată depășit de propria condiție și de amploarea evenimentelor din jurul său, care se lasă prins într-un joc care nu e al lui, dar pe care vrea să-l joace.


În ciuda interpretării actorilor tineri, mulți aflați la prima apariție cinematografică și care se achită de sarcini fără a trăda că sunt la debut, Rocker este un film care se destructurează odată cu succesiunea secvențelor, care oferă prea puțin dramatism, prea mult convențional și banal și o turnură neverosimilă într-o intrigă de substanță.

Regie:

Marian Crisan

Scenariu:

Marian Crisan, Anca Puiu

Actori:

Dan Chiorean, Alin State, Ofelia Popii

Citește mai mult:

Orizont (Marian Crisan, 2015)
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (Sergiu Nicolaescu, 1972)
Câinele japonez (Tudor Cristian Jurgiu, 2013)
Restul e tăcere (Nae Caranfil, 2007)
  • Facebook
  • Instagram
  • Twitter

România © 2020 blogdefilm.ro