• Mihai Gîndu

Fear and Desire (Stanley Kubrick, 1953)

Film de război mai degrabă psihologic decât de acţiune, care ridică probleme de moralitate şi are un puternic mesaj anti-război.


recenzie film Fear and Desire, Stanley Kubrick

Cu un scenariu a lui Howard Sackler şi regizat de Stanley Kubrick, Fear and Desire este un film cu acţiunea plasată în timpul războiului.

Însă este mai mult decât un film de război propriu-zis, este o peliculă ce atrage atenţia asupra unor problematici.

Chiar de la primele cadre, care înfăţişează o pădure, spectatorul este avertizat că ”Inamicii care se luptă aici nu există, decât dacă le strigăm prezenţa”.

Un grup de soldaţi aflat în pădure încearcă să scape cu viaţă, în timp ce avioanele de război brăzdează cerul. Ei plănuiesc să traverseze râul pentru a scăpa de inamici.

Kubrick vrea să sugereze că povestea sa este atemporală: nu contează cum, când şi unde se petrece, important este că ”vânătoarea de oameni” a început. Iar omul va fi hăituit, alergat, speriat, ca într-o junglă veritabilă.

Merită să plătim acest preţ în numele unui război?


Dialogurile din prima parte a filmului sunt simple, nesofisticate, însă asta nu deranjează, fiindcă sunt foarte veridice pentru cadrul ales. Soldaţii (de atunci sau din orice timp) au o prioritate, în afară de îndeplinirea datoriei: să supravieţuiască.

Însă în partea a doua acestea devin tot mai pline de înţeles, abundă în interogaţii retorice sau reflecţii aproape filosofice.

Nu este o poveste sofisticată, precum A Clockwork Orange, nici una care să-ţi îngheţe sângele în vene, ca The Shining, dar regăsim în ea un Kubrick care are de spus o poveste (cu o morală pe măsură).

Soldaţii iau prizonieră o fată. Impropriu spus prizonieră, de fapt se temeau de faptul că, dacă ar fi lăsat-o liberă după ce îi văzuse, acesta le-ar fi putut deconspira prezenţa şi astfel ar fi fost prinşi.

Acest episod, ca şi altele, ridică problema moralităţii: suntem fiinţe superioare, ne aflăm în război, dar ce alegeri facem?

”Dacă trebuie să mă urăşti, încearcă, te rog, să mă şi placi”, îi spune fetei soldatul rămas să o păzească (Sidney, rol excelent făcut de Paul Mazursky) – un tânăr ce părea să îşi facă mai multe probleme de conştiinţă decât ceilalţi.

Exact: ura (sau măcar adversitatea) specifică oricărui conflict armat trebuie să aibă o contrapondere.