Un film a cărui acțiune se petrece în fief-ul Mafiei, povestea reală a unui agent infiltrat, cu un suspans garantat și interpretări actoricești remarcabile.
Se știe, filmele cu Mafie au mare succes la public. Poate fi vorba de fascinația pe care o exercită lupta dintre mafie și lege, de suspansul care însoțește, de regulă, astfel de producții, de dorința de a vedea pe ecran întruparea unor personaje de legendă despre care spectatorul doar a auzit sau a citit… Posibil, câte un pic din fiecare. Însă, deși unele realizări au intrat deja în legendă (ex. The Godfather, La Piovra, The Sopranos), nu toate peliculele de gen sunt la fel de bune, ceea ce nu face din simpla alegere a temei o garanție a calității.
(În paranteză fie spus, un serial mai puțin cunoscut care nu trebuie ratat de amatorii genului este producția franțuzească Mafiosa, ale cărei prime două sezoane sunt realmente excepționale. Al treilea este deja mult mai slab și subsumat comercialului).
Inițial, nu știam ce să cred despre Donnie Brasco, în ce categorie se încadrează, dar m-a atras distribuția (Al Pacino și Johnny Depp în rolurile principale nu e puțin lucru). Am avut foarte plăcuta surpriză să constat că și realizarea cinematografică este la aceleași standarde, nu doar interpretarea de zile mari a celor doi actori. Tensiunea extraordinară, suspansul, faptul că în permanență spectatorul știe unele lucruri pe care… nu le cunoaște mafiotul Lefty Ruggiero, însă nu intuiește cum se va termina povestea, veridicitatea acțiunii fac din Donnie Brasco un film de top. (În fine, când spun veridicitate nu sugerez că exact așa s-au petrecut toate lucrurile în realitate, că exact acestea au fost dialogurile, doar vorbim de un film artistic, dar duo-ul Donnie Brasco/Johnny Depp – Lefty Ruggiero/Al Pacino e unul remarcabil, iar destule elemente sunt ”de acolo”).
Regizorul Mike Newell nu e cunoscut, poate, pentru multe realizări extraordinare, dar cu acest film chiar a dat lovitura. Din punct de vedere al realizării artistice, nu doar al succesului la public, care ar putea fi asociat comercialului. Însă Donnie Brasco nu e deloc un film comercial, dimpotrivă, e realizat profesionist.
Cu un scenariu de Paul Attanasio, Joseph D. Pistone și Richard Woodley, filmul este inspirat de povestea reală a agentului FBI Joe Pistone, infiltrat în mafia new-yorkeză a anilor ’70. Cei doi (Donnie și Lefty) se cunosc aparent întâmplător, frecventau același bar, iar Lefty vrea să-l roage să intermedieze vânzarea unei pietre prețioase. Donnie îi spune scurt, pe un ton foarte rece, că piatra e un fals. Se vede de la început că Donnie Brasco va ”juca foarte tare” în mimarea rolului său pentru a-i câștiga încrederea mafiotului, însă în același timp vom asista la un soi de ruletă rusească.
Agentul FBI va trage mereu cu pistolul la tâmplă, fără să știe dacă e încărcat (metaforic vorbind, desigur). Când stai față în față cu un cap mafiot, oricât de abil și de instruit ai fi, nu poți să știi cu certitudine dacă celuilalt nu-i va pica vreo fisă. Iar deconspirarea, într-un astfel de caz, e sinonimă cu moartea.
Memorabilă una dintre scenele de la început, când Lefty, care părea un dur, devine la rândul său ”neînsemnat” în fața ”șefului cel mare”. În Mafie există ierarhii, iar cine nu le respectă riscă să ajungă la doi metri sub pământ.
Puțin după ce Donnie e acceptat în anturajul lui Lefty (fiindcă până să facă parte din ”familie” era un drum mai lung…) vine Crăciunul. Prilej pentru Donnie să cunoască familia lui Lefty (care nu era tocmai un tip fericit, deși ar fi putut părea), dar și să se confrunte cu probleme în relația cu soția sa, Maggie (în rol o puteți revedea pe regretata Anne Heche), căreia, din cauza meseriei, nu-i putea dedica decât puțin timp.
După ce șeful lui Lefty este ucis, urmează o serie întreagă de evenimente în care fiecare va căuta să-și vadă propriul interes, în același timp neștiind dacă mai apucă ziua de mâine… Donnie îl va urma pe Lefty peste tot, transmițând înregistrările poliției.
Scena cu animalele care se sfâșie între ele, pe care Lefty o vede la video de mai multe ori, e definitorie pentru lumea în care trăim, nu doar pentru Mafie. Dedublarea extrem de periculoasă i-a ieșit bine lui Joseph Pistone (dovadă că trăiește și azi, sub un nume fals și într-o locație nedezvăluită, desigur), dar finalul filmului ne lasă să înțelegem că, probabil, și pentru FBI conta doar să-și atingă scopul, indiferent de mijloace. Omul Joe Pistone devine, astfel, în primul rând o victimă, în pofida eroismului lui. Firește, filmul este romanțat și chiar anunță la final că anumite scene și personaje sunt fictive.
Cu toate acestea, filmul este o radiografie destul de exactă a lumii crimei, cu toate tensiunile, pericolele și tragediile ei, unul dintre filmele cu Mafie pe care n-ar trebui să-l ratați și o demonstrație actoricească de clasă a tandemului Pacino-Depp. Memorabil.
Regie: Mike Newell
Scenariu: Paul Attanasio, Joseph D. Pistone (carte), Richard Woodley (carte)
Actori: Al Pacino, Johnny Depp, Michael Madsen, Anne Heche, Bruno Kirby
Unde poate fi vizionat Donnie Brasco:
