O capodoperă a absurdului și a gagurilor negre, o adevărată ”delicatesă” cinematografică marca Jean-Pierre Jeunet.
Zgomotul ascuțit al unui tăiș metalic și interiorul lugubru al unei măcelării transformate în abator uman… Debut șocant prin care excentricul Jean-Pierre Jeunet își anunță încă din start intenția de a face cinema într-un stil personal.
Louison (Dominique Pinon, excelent, ca de obicei, în rol) se angajează la Delicatessen, măcelăria cu un secret sinistru – fără să știe, evident, despre ce este vorba.
Jeunet își condimentează drama cu un umor negru, rafinat, de cea mai bună calitate, care face ansamblul mai ușor de receptat, un mix original în care și decorurile ”de modă veche” își au rolul lor.
Eroii săi sunt caricaturali, pitorești, ușor ridicoli – dar, cu toate acestea, nu mai puțin umani. Nu lipsiți de sentimente, de trăiri, de angoase.
”Nimeni nu e în întregime rău… Sunt circumstanțele. Sau, poate, nu înțeleg că au greșit”, îi spune la un moment dat Louison violonistei Julie (replică ce va fi reluată, fără să știe, mai târziu și de măcelarul Clapet, tatăl acesteia, ”vilain-ul” peliculei) – și aici e una dintre cheile filmului. Putem aluneca în dezumanizare, în absurd, în grotesc, dar există mereu în om ceva care îl poate reconverti, care poate înclina balanța în sens contrar.
O capodoperă a absurdului, a suferinţei, dar şi a nimicniciei umane, în care crima e ceva banal, dar iubirea încă nu a dispărut, realizată de Jeunet sub pretextul unei distopii halucinante. O lume (post-apocaliptică) crudă, în care eroii tragicomici cochetează cu arta – dar şi cu canibalismul. Efectiv nu am mai văzut aşa ceva – este, poate, unul dintre cele mai originale filme pe care le-am vizionat vreodată. Gagurile se succed imprevizibil, făcând deliciul spectatorului, la fel ca și evenimentele cu tentă dramatică/de groază.
Chiar și partea finală, răpirea/salvarea eroului are o mulțime de elemente de-a dreptul hilare, atestând astfel intenția lui Jeunet de a face o mizanscenă perfect tragicomică.
Glumind puțin (însă fără a mă îndepărta prea mult de realitate), aș putea spune că este una dintre cele mai negre comedii pe care le-am vizionat de-a lungul timpului, dar și unul dintre cele mai amuzante thrillere…
Deloc comercial, probabil că nu va fi pe gustul majorităţii, tinzând mai degrabă către statutul de film-cult, Delicatessen impresionează şi prin prestaţia fără cusur a tuturor actorilor – care se achită, de altfel, de o sarcină extrem de dificilă. Are totuşi un mesaj final pozitiv: dragostea şi umanitatea nu vor dispărea, în pofida ororii.
Cu un scenariu de Jean-Pierre Jeunet, Marc Caro și Gilles Adrien, dialoguri de Gilles Adrien și muzica semnată de Carlos D’Allessio, Delicatessen își respectă titlul, fiind o adevărată… delicatesă cinematografică.
Regie: Marc Caro, Jean-Pierre Jeunet
Scenariu: Jean-Pierre Jeunet, Marc Caro, Gilles Adrien
Actori: Pascal Benezech, Dominique Pinon, Marie-Laure Dougnac
Unde poate fi vizionat Delicatessen:
