Seria celor zece episoade, fiecare explorând una dintre cele zece porunci biblice.
”Legea nu trebuie să imite natura, ci trebuie să îmbunătățească natura”. ”Oamenii au inventat legea pentru a guverna relațiile dintre ei. Fie o observăm, fie o încălcăm” – două citate de la începutul episodului.
În debut, unul dintre eroii episodului al cincilea al seriei, care ilustrează porunca ”să nu ucizi!”, (Piotr, un tânăr avocat) își pune o serie de întrebări filosofice despre lege, existența umană și morală în cel mai pur stil dostoievskian. Interogații uneori retorice pe care le va continua, făcând referire inclusiv la Biblie (cazul lui Cain) și mergând pe ideea că nu există justiție sau pedeapsă perfecte (și perfect echitabile).
Al doilea personaj este Lazar Jacek, un tânăr rebel (genul antisocial) care vagabonda pe străzi cu o privire rătăcită, iar al treilea, un șofer de taxi care părea de treabă, dar făcuse o fixație pentru nurii femeilor pe care le observa.
Printr-un concurs de împrejurări, Jacek, care amintește pregnant de Raskolnikov, un soi de asasin care se considera superior, dar a cărui crimă nu pare a avea o motivație clară, îl va ucide pe șoferul de taxi, a cărui vină fusese doar încrederea prea mare în semeni. (De notat și scena în care Jacek, auzind la radio un cântec pentru copii chiar după ce comisese fapta, este cuprins de tristețe, apoi de furie, distrugând aparatul. Posibilă conexiune cu o proprie copilărie nefericită, pe care voia să o uite, însă transformându-se într-un monstru).
Piotr va prelua cazul lui Jacek și se va întreba ulterior dacă un avocat mai cu experiență și-ar fi putut salva clientul, fiind însă evident pentru cei din exterior că nu pledoaria sa eșuase, ci vinovăția într-un caz extrem de grav (omor cu premeditare) era dincolo de orice îndoială.
Remarcabilă și scena întâlnirii finale dintre cei doi (asasin și avocat). Deși e imposibil de găsit o justificare sau o scuză faptei celui dintâi, cineastul polonez merge în continuare pe ideea că în orice individ există o fărâmă de umanitate, și ca atare pedeapsa cu moartea nu este adevărata soluție. Jacek face o confesiune surprinzătoare, care nu îi va anihila vina, dar îl va face totuși să pară mai uman.
Finalul, care este cutremurător, te va face aproape să te îndoiești de cuvântul ”justiție”, în sensul că ai impresia netă că o atrocitate se încearcă a fi pedepsită printr-o altă atrocitate.
Fin cunoscător al naturii umane, Kieślowski reușește și aici să prezinte trei tipologii umane total diferite, portretizând trei indivizi a căror psihologie este complexă și care au, fiecare, forme de manifestare diverse, conform cu propria relație interior-exterior.
De fapt, toate episoadele din ”Dekalog” prezintă nu doar confruntări ale personajelor cu cele zece porunci, ci și cu zece situații-limită. Indiferent că este vorba despre iubire, religie sau moarte, personajele rulează la limită, se află față în față cu cele mai grele încercări ale vieții. Și trebuie să facă o alegere – sau să aibă un proces de conștiință.
Regie: Krzysztof Kieslowski
Scenariu: Krzysztof Kieslowski, Krzysztof Piesiewicz
Actori: Krzysztof Globisz, Miroslaw Baka, Jan Tesarz
